Secta Egoiștilor

de Eric-Emmanuel Schmitt, Editura Humanitas, 2008

În penumbra Bibliotecii Naționale din Paris, răsfoind un dicționar ales la întâmplare, un cercetător face cunoștință cu un personaj insolit: Gaspard Languenhaert, filozoful olandez din secolul al XVIII-lea care și-a susținut doctrina „egoistă” în saloanele pariziene, unde se declara unicul creator al universului perceptibil. La început amuzat de descoperire, cercetătorul devine din ce în ce mai intrigat de viața bizarului personaj, de care se simte inexplicabil legat, astfel că pleacă în căutarea lui Languenhaert, ale carui urme apar și dispar pe neașteptate. Ancheta îl va purta de la Paris în Bretania, apoi la Amsterdam, unde îl așteaptă o seamă de documente misterioase, a caror apariție pare orchestrată de o mână atotputernică și o minte atotștiutoare. Mai presus de toate însă, această călătorie se dovedește, pentru narator și cititor, un voiaj interior, o explorare a limitelor rațiunii și a nemăsuratelor întinderi ale ego-ului, dincolo de care se află răspunsul la întrebarea: „Cum poți ști vreodată dacă viața e aievea și nu-i doar un vis?”