Listă de priorități

La invitația Ziarului Financiar, săptămâna trecută am participat la o întâlnire a Clubului Business Magazin, având ca temă căutarea unor soluții pentru ieșirea României din criză. Subiectul fiind foarte ambițios, am intervenit destul de puțin în discuție. Ceilalți participanți au fost: Andreea Voinea (Director Executiv HR, BCR), Aliz Kosza (CEO Fabryo), Teo Păduraru (Director Kingwich), Marius Stăncescu (Partener RIFF Holding) si Radu Furnică (CEO LDS/Korn Ferry).

Esența conversației a apărut în suplimentul ZF de săptămâna aceasta. Redau în continuare fragmentul în care mi-am exprimat opinia:

„DACĂ EXISTĂ NIȘTE BANI, EI TREBUIE ALOCAȚI UNUI PROIECT CARE ESTE PRIORITAR, ȘI ASTFEL CEILALȚI VOR ÎNȚELEGE DE CE NU PRIMESC BANI.”
COSMIN ALEXANDRU, BRANDIVIA

COSMIN ALEXANDRU: Mie dacă îmi lipsește ceva în momentul ăsta, ca actor mic în economie, îmi lipsește o listă de priorități. Nu înțeleg unde ar trebui să-mi canalizez eforturile și energia, pentru că nu înțeleg încotro își dorește țara să obțină niște avantaje competitive față de altele, indiferent dacă e criză sau nu. Criza asta mi se pare un context ca oricare altul. Resimt lipsa unui astfel de plan ca să știu cum anume putem deveni toți mai eficienți. Nu cred că putem deveni mai eficienți ca țară numai cu bănci eficiente. Sesizez în ultima vreme și mă mir să văd mulți comercianți care spun că produsele lor ar fi românești, deși nu sunt. Mie asta mi se pare o oportunitate spectaculoasă pentru noțiunea de brand – că produsele românești au o atât de mare valoare în mentalul cumpărătorului, încât omul merită să spună că cele turcești sau cele grecești sunt românești, de fapt.

ALIZ KOSZA: Asta pentru că cele românești lipsesc.

COSMIN ALEXANDRU: Deși ar trebui să fie la o întindere de mână de noi. Dacă aș fi într-o postură de decizie, asta mi s-ar părea o fabuloasă oportunitate de strategie si de prioritizare. Dacă există cumpărători pentru produse românești, aș face în așa fel încât să încurajez producția lor.

ANDREEA VOINEA: Ce fel de produse?

COSMIN ALEXANDRU: Cele alimentare, în special, fructele și legumele.

ALIZ KOSZA: Și serviciile sunt o oportunitate – serviciile medicale. Francizele pentru segmentul low, de asemenea, sunt o oportunitate fantastică. Sunt multe domenii care ar putea fi finanțate și încurajate.

COSMIN ALEXANDRU: Sigur, există know-how în alte țări despre cum o prioritate convenită la nivel național poate fi transformată in succes de piață. Mi s-ar părea inteligent să putem importa un astfel de model de la oricine a dezvoltat așa ceva. Și atunci cred că resursele s-ar alinia în mod eficient către una, două sau trei priorități. În momentul ăsta, mi se pare că fiecare trage în altă direcție.

BUSINESS MAGAZIN: Care a fost strategia după care s-a coordonat Franța, ca să luăm un exemplu? Credeți că Franța a simțit nevoia săi spună francezului cum să producă în ferma lui mai multe ouă sau găini?

TEO PĂDURARU: Am o companie în domeniul alimentar și mă confrunt cu problema asta zilnic. Știați că în județul Suceava, foarte mare producător de mere, a scăzut producția de mere cu aproximativ 10.000% pentru că nu se mai găsesc în supermarketuri decât mere poloneze, austriece și grecești? Nu mai suntem în stare să producem nici mere? Aș face ceva în Ministerul Agriculturii să încurajeze producția locală. Aș vrea foarte mult să folosesc produse românești, dar n-am șansa, n-am de unde să le iau.

RADU FURNICĂ: Sunt alte aspecte importante, precum educația și sănătatea, despre care nu se vorbește. 200.000 de absolvenți în fiecare an din 296 de universități. Ne trebuie nouă 296 de universități? Niciuna nu este în primele 1.000 din Europa. Și noi ne felicităm pentru ce universități grozave avem. Ies copiii ăștia din școală cu o cunoaștere aprofundată a felului cum trebuie să memoreze, nu cu o cunoaștere despre cum trebuie să rezolve probleme economice, sociale, de toate felurile. O să fim, peste 20 de ani, într-o situație mult mai rea decât cea în care suntem acum. De ce nu începem să facem ceva?

MARIUS STĂNCESCU: Pentru că nu sunt bani.

COSMIN ALEXANDRU: Pot să nu fie bani pentru toate, dar dacă sunt bani pentru una e bine, înseamnă prioritizare. E greu să dai câte 100 de lei pentru fiecare, dar dacă dai 500 de lei unuia care merită, e ceva. Din fericire, nu avem bani pentru toate. Dar dacă există totuși niște bani, și refuz să cred că nu există niște bani, ei trebuie alocați unui proiect care este prioritar. Dacă s-ar da bani unui astfel de proiect, atunci restul ar înțelege de ce nu primește bani. Acum, toată lumea crede că nu primește bani pentru că nu vrea cineva să-i dea. Or, nu despre asta e vorba, pentru că banii nu sunt la discreția oricui.

MARIUS STĂNCESCU: în 2008 am avut 14.400 de falimente, se preconizează pentru sfârșitul lui 2009 aproximativ 20.000, chiar mai multe. Dacă mergem pe o medie de 20-25.000 pentru următorii 3-4 ani, și sigur numărul lor nu va începe să se diminueze mai devreme de trei ani de acum înainte, vom ajunge să eliminăm din economie peste
100.000 de firme.

COSMIN ALEXANDRU: Cred că brandurile românești vor crește dacă vor avea acces la bani. Mi se pare foarte greu, dacă băncile vor deveni și mai prudente decât sunt acum, pentru că brandurile românești nu au în spate resurse importante. Eu mă gândeam că băncile ar fi mai interesate să sprijine brandurile românești cu mai puțină expunere și pentru că nu au riscurile pe care le au brandurile mari. Deja pe piața brandurilor foarte puține mai sunt branduri românești. Dincolo de asta, la cum mă uit la clienții mei și la cum văd piața, cred că sfârșitul lui 2009 va fi foarte greu, cred că vara va fi o perioadă foarte grea. Alegerile prezidențiale vor fi o sursă de disfuncții serioase în sistemul economic. Efectul negativ de vârf de criză va ține până la jumătatea anului viitor după care, ușor-ușor, vom începe să mai respirăm.