Alt aer în eter
Ieri seară am fost invitatul lui Radu Paraschivescu la emisiunea “După vorbă, după sport” de la Radio France International pentru o discuție despre brandurile sportive. Îl știam și îl apreciam enorm pe Radu din întâlniri, din articole și din cărți. Aseară l-am cunoscut, însă, și ca un model de interlocuror și de gazdă.
O rasă pe cale de dispariție în mass-media de la noi. Documentat, inspirat, cu un plan al discuției care însă nu m-a strâns nici o secundă, menținând parcursul la un nivel înalt și divers. Am purtat un dialog degajat, dar constant la obiect.
Plecând de acolo, n-am putut să nu mă întreb ce și cât public mai poate avea azi răbdarea și plăcerea de a asculta o discuție de felul ăsta. Fără agitații isterice, fără acuze, fără ridicări de ton, fără săgeți otrăvite, adică o discuție despre lămurirea subiectului ei, nu despre răfuielile personale ale celor care participă la ea.
Și mi-am pus apoi întrebarea: oare de ce Radu nu are loc cu harul, talentul și decența lui la un post de radio mai generalist, cu audiență mai largă? Unde ar putea fi ascultat și îmbrățișat ca model de mai multă lume. Unde ar putea convinge mai mulți oameni să vorbească mai frumos, mai cumpănit, mai “primenit”, cum spunea el în emisiune.
Ar fi un tip de model foarte rar: care nu îți spune neapărat cum să faci, ci care face el într-un fel în care îți vine și ție, în care ai vrea și tu să știi să faci. Te inspiră și te motivează cu ceva dinăuntrul tău să devii mai bun.
Pe mine m-a consumat destul de mult în emisiune – i-am și spus-o la plecare – pentru că a trebuit să depun un efort susținut să mă ridic la nivelul ideilor și formulărilor pe care mi le-a propus, dar acest efort m-a ajutat. Am simțit că am reușit să fiu mai bun decât aș fi fost lăsat de capul meu.
M-aș bucura mult ca Radu să aibă unde practica așa un exercițiu cu cât mai mulți ascultători, interlocutori și colegi de breaslă. Am respira cu toții un alt aer jurnalistic în România. Mai curat, mai proaspăt și mai sănătos.
2009, septembrie 3 @ 13:10
Ma bucur pentru tine ca ai putut sa traiesti, chiar si pentru un timp limitat, aceste sentimente. Sa stim ca mai exista oameni model, de care ai vrea sa se bucure cat mai multi dintre noi, e o veste buna pentru cei ce mai asteapta sa traiasca astfel de experiente.
Din pacate, intoarsa de curand din vacanta in imediata apropiere, la vecinii Bulgari, am trait sentimente asemanatoare.
La intrarea in tara mi-am pierdut aerul de prospetime nu pentru ca se terminase vacanta ci datorita atmosferei imbacsite, galagioase si nepasatoare la tot ceea ce ne-ar putea face mai buni, mai civilizati.
Sa expui o valoare intr-un mediu atat de agresiv este o crima.
Poate ca e mai bine asa.
2009, septembrie 4 @ 1:49
V-am ascultat cu mare placere in emisiunea despre care vorbiti.L-am descoperit tarziu pe domnul Paraschivescu, iar aici ma refer la emisiunea difuzata la postul RFI.Am pierdut multi dintre invitatii dumnealui, dar am prins firul intre timp si astept in continuare oameni de calitatea dumneavoastra.
Va multumesc!
2009, septembrie 5 @ 10:27
în București RFI este la fel de accesibil ca medaliatele Radio 21, Europa FM sau Radio România Actualități. Așa că la Radu (îl cunosc de aceea îmi îngădui adresarea apropiată) se poate „ajunge” ușor. Totuși RFI este frecventat în București de aproximativ 0,2% dintre ascultători. Și ajungem la întrebarea lui, clubul sau individul?
Time-out |
2010, iulie 14 @ 14:14
[…] fapt e că lunile de până acum au fost mai degrabă un experiment, fiind curios să aflu „ce şi cât public mai poate avea azi plăcerea şi răbdarea de a citi în ziua de azi articole…. Am petrecut câteva ore pe zi, zi de zi, documentându-mă, făcându-mi notiţe şi postând, iar […]