Romanierea

E un termen care ar trebui introdus în manualele politice internaționale. Înseamnă că vrei să repari un guvern făcându-l mai prost ca înainte. Ceea ce era din capul locului un obiectiv foarte dificil. Studiul de caz pe România anului de grație 2010 este „groundbreaking“. „Romanierea“ a fost atât de surprinzător executată, încât am putea jura că, de fapt, scopul ei a fost să-i regretăm pe Videanu, Berceanu & Co. A fost suprema dovadă a influenței lor în partidul de guvernământ.

Pesemne că puterea nu doar corupe, ci și tâmpește. În partea asta de lume. N-am altă explicație pentru degradarea calității deciziilor pe care guvernele României le iau, pe parcursul fiecărui mandat, de 20 de ani încoace. Încep cu lucruri bune sau măcar rezonabile și sfârșesc cu enormități și stupizenii înmărmuritoare.

Așa cum îmi aduc eu aminte de începuturile guvernării PDL, ele erau, într-o oarecare măsură, de bun augur. Deschiși la dialog, întâlniri cu Guvernul Privat, declarații și intenții promițătoare. Apoi, practica i-a și ne-a omorât, ca de obicei. Finalul de săptămâna trecută e apoteotic.

Câtă minte trebuie să n-ai ca să pui miniștri niște nume pe care toată lumea trebuie să le caute pe Google ca să afle cine sunt? Cam care e părerea ta despre tine, ca partid, dacă ăștia sunt tot ce poți tu să propui mai bun pentru scoaterea României dintr-un blocaj economic și financiar fără precedent? Trebuie să ajungi complet rupt de realitate ca, atunci când toată lumea simțea nevoia unui mai mare aport de competență, tu să aduci, în loc de mai mulți tehnocrați de prima mână, mai mulți politruci de mâna a șaptea.

„Romanierea“ de toamnă e ultimul pas făcut de PDL pentru revenirea PSD la putere. Acum, cel mai inteligent lucru pe care PSD ar putea să-l facă, pentru a ajunge din nou cel mai mare partid în România, e să nu facă nimic. PDL pare foarte bine pregătit să facă totul ca să se îngroape singur. Asta ar trebui să ne intereseze minimal, dacă nu ne-ar îngropa și pe noi odată cu el.

Placa pe care Boc o pune des e că PDL își sacrifică voturile și viitorul politic pentru binele națiunii. Ar fi extraordinar, dacă ar fi. Dar nu e. PDL își sacrifică viitorul politic doar din prostie. Nimeni nu va câștiga nimic din asta. Să dai oameni afară din sistem nu e o mișcare durabilă. Când o să vină la putere, PSD o să-i angajeze la loc. Doar pe ai lor. Va putea să o facă din economiile pe care le-a făcut Guvernul Boc.

Are sens să dai oameni afară doar dacă, simultan, restructurezi sistemul într-un fel în care el să funcționeze mai bine cu oameni mai puțini. Așa face orice organizație privată care vrea să își desfășoare activitatea în mod sustenabil. Cum însă pentru structurile statului noțiunea de „sustenabil“ are cu totul alte înțelesuri, și restructurarea sistemului e făcută anapoda. Ultimul exemplu, cel al restructurării taxelor aferente activităților independente, e simptomatic.

Problema cea mai mare a României în acest moment este lipsa de soluții viabile. Guvernul nu le are, opoziția nu le are. Mediul de afaceri, care are și a propus o sumă de soluții bune, aplicate și în alte țări, e privit chiorâș și de către putere, și de către opoziție. Din păcate pentru noi, mediul politic românesc nu înțelege funcționarea economiei libere, cea care nu depinde de stat, și atunci nu știe cum să o ajute să se dezvolte. Pare chiar că nici nu vrea.

În toate țările în care economiile au repornit după criză, asta s-a întâmplat, pentru că factorii de decizie politică au înțeles mecanismele relansării economice și au ascultat argumentele oamenilor de afaceri. La noi, dezvoltarea mediului de afaceri independent e o limbă străină pentru politicieni, iar asta ne va ține pe toți la coada clasamentului performanțelor economice și la mâna unui aparat de stat anacronic, decrepit, incompetent și corupt.

„Romanierea“ va continua, foarte probabil, cu ediția de primăvară. Ea va urma, previzibil, celei mai grele ierni de până acum din perspectiva nivelului de trai al unei pături largi de populație. Acum ne vine să credem că mai rău decât cu noii remaniați nu se poate.

Sunt convins că PDL poate. Sigur mai are el în rezerva de cadre vreun primar de Văscăuți, un consilier local de Dolhasca, un expert de la Vințu de Jos, care duduie de competență în chestiuni legate de fonduri europene, macroeconomie sau e-government. Nu știm noi acum cum îi cheamă, dar vom afla în câteva luni. Atunci o să-i regretăm din nou și pe Udrea, și pe Blaga, și pe alții care acum ne fac să ne regretăm, ca de fiecare dată, voturile, oricui le-am da.
(Articol apărut în numărul din 7 septembrie al Revistei 22)